Plan propriu SSM

Ce reprezinta PLAN PROPRIU SSM – SANTIER ?

Planul propriu SSM se adreseaza in special subantreprenorilor de lucrari in constructii conform HG 300/2006. Planul propriu de securitate şi sănătate SSM cuprinde ansamblul de măsuri de securitate şi sănătate specifice fiecărui antreprenor sau subantreprenor.

Măsurile de coordonare şi colaborare între participanţi – executanţii lucrării şi beneficiar – vor fi materializate şi în planul propriu de securitate şi sănătate, care va fi efectuat de către coordonatorul în materie de securitate.

În principiu, planul propriu SSM, necesar pentru protectia muncii in constructii, este o cerinta si o obligatie a fiecarui angajator, intocmit sub forma unei documentatie tehnico – organizatorică, cu suport financiar, ce contine măsuri de prevenire a riscurilor de accidentare si îmbolnăvire profesională specifice fiecărui antreprenor sau subantreprenor.

Aceste măsuri ce decurg din evaluarea riscurilor profesionale in functie de activitatea desfăsurată pe santier de către executantul lucrării proiectate, precum si din interactiunea activitatii proprii, cu alte activitati desfăsurate pe santier.

Atunci când un antreprenor se angajează să realizeze lucrări pe şantier, acesta trebuie să pună planul propriu de securitate şi sănătate SSM la dispoziţia managerului de proiect, beneficiarului sau coordonatorilor în materie de securitate şi sănătate, după caz.
Inainte de începerea execuţiei proiectului, antreprenorul trebuie să înmâneze fie managerului de proiect, coordonatorilor în materie de securitate şi sănătate planul propriu de sănătate şi securitate la locurile de muncă pe care le gestioneaza si la activităţile pe care acesta le va desfăşura pe şantier.

Această acţiune înregistrându-se într-un document.
De asemenea, angajatorul (antreprenor sau subantreprenor) trebuie să-şi informeze lucrătorii asupra pericolelor de pe şantier şi asupra măsurilor de prevenire conţinute în planul propriu de securitate şi sănătate.
Pentru a fi integrat în planul de securitate şi sănătate SSM şi armonizat cu acesta, antreprenorul este obligat ca in termen de 30 zile de la data contractării lucrarilor sa elaboreze si să prezinte coordonatorului planul propriu de securitate si sanatate SSM cu toate aspectele privind securitatea si sănătatea în munca SSM, inclusiv coordonarea, in activitatea pe care o va desfăsura pe şantier.

Antreprenorii şi subantreprenorii care desfăşoară activităţi într-un proiect au obligaţia de a coopera între ei, în aplicarea măsurilor de prevenire a riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională.
Cooperarea este deosebit de importantă atunci când şantierul are numeroase planuri, locuri de muncă, activităţi, datorită faptului că beneficiarul a încredinţat părţi ale proiectului către diferiţi antreprenori.
Unul dintre mecanismele pe care coordonatorul în materie de securitate şi sănătate în muncă SSM va fi capabil să le utilizeze pentru a implementa această cooperare este convocarea unor reuniuni între antreprenorii şi subantreprenorii care participă în cadrul proiectului.

La aceste întâlniri este important ca societăţile participante să prezinte planurile proprii de prevenire astfel încât acestea să poată fi analizate împreună şi inadvertenţele posibile între ele să fie detectate, în vederea adoptării măsurilor de evitare a riscurilor care decurg din astfel de inadvertenţe.
De asemenea, metodele de lucru în materie de securitate şi sănătate SSM în muncă pe care toţi cei care participă la proiect planifică să le dezvolte, trebuie să fie revizuite pentru a se asigura că acestea nu sunt nici contradictorii, nici incompatibile.
Cand un antreprenor lucreaza cu mai multi subantreprenori, organizarea coordonarii acestora pe linie de securitate si sanatate in munca revine Coordonatorului SSM.

Antreprenorul trebuie să prezinte subantreprenorilor planul propriu de securitate şi sănătate SSM cu toate elementele lui, iar acolo unde este cazul un document cu măsurile generale de securitate şi sănătate aplicabile şantierului astfel încât să asigure un mediu de muncă sănătos şi sigur pentru garantarea securităţii şi sănătaţii tuturor lucrătorilor în procesul de muncă desfăşurat pe şantier.

În termen de 30 zile de la data contractării lucrărilor, subantreprenorul este obligat să elaboreze şi să prezinte antreprenorului şi coordonatorului SSM planul propriu de securitate şi sănătate SSM, cu toate aspectele privind securitatea şi sănătatea în muncă în activitatea pe care o va desfăşura în şantier.

Planul propriu de securitate şi sănătate SSM trebuie sa conţină cel puţin următoarele:

  • numele şi adresa antreprenorului/subantreprenorului;
  • numărul lucrătorilor pe şantier;
  • numele persoanei desemnate sa conducă executarea lucrărilor, dacă este cazul;
  • durata lucrărilor, indicând data începerii acestora;
  • analiza proceselor tehnologice de execuţie care pot afecta sănătatea şi securitatea lucrătorilor şi a celorlalţi participanţi la procesul de munca pe şantier;
Coordonare SSM santier - OHSAS Experts

În această etapă se efectuează o analiză detaliată a locului de muncă, urmărind:

  • identificarea şi descrierea componentelor sistemului şi modului său de funcţionare: scopul sistemului, descrierea procesului tehnologic, a operaţiilor de muncă, maşinile şi utilajele folosite – parametri şi caracteristici funcţionale, unelte etc.;
  • precizarea în mod expres a sarcinii de muncă ce-i revine lucrătorului în sistem (pe baza fişei postului, a ordinelor şi deciziilor scrise, a dispoziţiilor verbale date în mod curent etc.);
  • descrierea condiţiilor de mediu existente;
  • precizarea cerinţelor de securitate pentru fiecare componentă a sistemului, pe baza normelor şi standardelor de securitate a muncii, precum şi a altor acte normative.

f) evaluarea riscurilor previzibile legate de modul de lucru, de materialele utilizate, de echipamentele de munca folosite, de utilizarea substanţelor sau preparatelor periculoase, de deplasarea personalului, de organizarea şantierului;
Punctul de plecare în optimizarea activităţii de prevenire a accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor profesionale la locurile de muncă îl constituie evaluarea riscurilor.
O asemenea analiză permite ierarhizarea riscurilor în funcţie de dimensiunea lor şi alocarea eficientă a resurselor pentru măsurile prioritare.

Evaluarea riscurilor constituie primul pas în demersul de prevenire a accidentelor de muncă şi bolilor profesionale
şi constă în identificarea pericolelor existente la posturile de lucru şi cuantificarea riscurilor.
Evaluarea riscurilor este o examinare sistematică a riscurilor legate de toate componentele procesului de muncă: echipamente de muncă şi materiale; mediul de muncă; lucrător; sarcina de muncă.

În urma evaluării rezultă: riscurile existente la locul de muncă evaluat, dimensiunea acestora, ce riscuri pot fi eliminate, ce măsuri de prevenire şi protecţie trebuie luate pentru a ţine sub control riscurile care nu pot fi eliminate.
Noţiunea de risc precum şi parametrii de cuantificare a riscului sunt definite pe plan european, şi anume: probabilitatea producerii unei vătămări sau afecţiuni a organismului uman cu anumită gravitate şi frecvenţă a consecinţelor.

Parametrii de cuantificare a riscului sunt gravitatea şi frecvenţa consecinţei maxime.
Resursele financiare ale firmelor fiind limitate, evaluarea riscurilor permite stabilirea priorităţilor în alocarea resurselor pentru măsurile de prevenire şi protecţie în funcţie de ierarhizarea riscurilor.
De asemenea, documentele conţinând fişele de riscuri şi fişele de măsuri de prevenire, rezultate în urma evaluării, constituie principalul suport pentru instruirea lucrătorilor la locul de muncă.

Alegerea metodei de evaluare depinde de: tipul activităţii şi al echipamentelor utilizate, numărul de lucrători implicaţi, condiţiile de muncă, caracteristicile particulare ale locului de muncă şi riscurile specifice.
Pentru sectorul construcţii se aplică atât metode de evaluare calitative (liste de control), cât şi metode cantitative, în special pentru riscurile grave.

Rezultatele evaluării riscurilor sunt consemnate în două documente centralizatoare:
– fişa de evaluare a riscurilor
– fişa de măsuri propuse
Rezultatele evaluării riscurilor la posturile de lucru stau la baza elaborării planurilor de prevenire şi protecţie, precum şi la realizarea instrucţiunilor proprii de securitate şi sănătate în muncă.

g) măsuri pentru asigurarea sănătăţii şi securităţii lucrătorilor, specifice lucrărilor pe care antreprenorul/subantreprenorul le executa pe şantier, inclusiv măsuri de protecţie colectivă şi măsuri de protecţie individuală.

În urma evaluării riscurilor se stabilesc măsurile de prevenire, specifice lucrărilor pe care antreprenorul/subantreprenorul le execută pe şantier, respectiv:
– măsuri de prevenire intrinsecă – modalitatea optimă de eliminare a factorilor de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională proprii mijloacelor de muncă constă în integrarea principiilor de securitate cu cele de productivitate şi fiabilitate în faza de concepere a sistemelor tehnice; protecţia intrinsecă previne accidentele şi bolile profesionale prin principiul de funcţionare, forma sau modul de dispunere a componentelor unei instalaţii, maşini, aparat, dispozitiv etc. fără a se adăuga elemente concepute special pentru realizarea securităţii muncii.
– măsuri de protecţie colectivă – au drept unic scop protejarea lucrătorilor în timpul desfăşurării procesului de muncă; protecţia colectivă cuprinde ansamblul metodelor şi mijloacelor tehnice prin care se previne sau diminuează acţiunea factorilor de risc asupra a doi sau mai mulţi lucrători; prin această modalitate de prevenire se corectează deficienţele echipamentelor tehnice, precum şi parametrii mediului de muncă, în sensul aducerii lor în limitele de securitate.
– măsuri de protecţie individuală – dotarea personalului cu mijloace individuale de protecţie (cască, mască, costum, cizme etc.); protecţia individuală este o măsură complementară măsurilor de protecţie intrinsecă şi colectivă.

Protecţia intrinsecă şi cea colectivă sunt prioritare în acţiunile de prevenire a accidentelor; nivelul tehnic actual nu permite încă renunţarea totală la protecţia individuală, deoarece există încă multe locuri de muncă unde nu se pot elimina complet riscurile şi unde dispozitivele de protecţie nu au o eficienţă absolută.

Măsurile propuse se înscriu în formularul fişa de măsuri propuse pentru reducerea riscurilor.

Înainte de începerea lucrărilor pe şantier de către antreprenor/ subantreprenor, planul propriu de securitate şi sănătate trebuie să fie consultat şi avizat de către coordonatorul în materie de securitate şi sănătate pe durata realizării lucrării, medicul de medicina muncii şi membrii comitetului de securitate şi sănătate sau de către reprezentanţii lucrătorilor, cu răspunderi specifice în domeniul securităţii si sanatatii in munca.
Măsurile de coordonare şi colaborare între participanţi vor fi materializate şi în planul propriu de securitate şi sănătate înainte de începerea lucrărilor pe şantier, care va fi avizat în primul rând de coordonatorul în materie de securitate şi sănătate pe durata realizării lucrării, dar şi de alte persoane implicate în securitatea şi sănătatea muncii pe şantier – medicul de medicina muncii, membrii comitetului de securitate şi sănătate, reprezentanţii lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii muncii.

Planul propriu de securitate şi sănătate SSM în muncă întocmit de subantreprenori trebuie adaptat în funcţie de fazele lucrărilor care apar în timpul procesului de executie pentru a respecta obligatiile ce revin din legislatia de securitate şi sănătate în muncă.
Deasemenea cînd apar schimbări în planul de execuţie al lucrărilor este necesară o actualizare a planului propriu de securitate şi sănătate SSM.

Când se actualizează planul propriu de securitate şi sănătate, perioadele de timp, ritmul muncii, numărul contractanţilor, lucrătorilor, incompatibilitatea activităţilor, etc. sunt probleme de care trebuie ţinut cont pentru a evita generarea unor noi riscuri.

Planul propriu de securitate şi sănătate în muncă va încorpora toate măsurile de prevenire care rezultă din evaluările de risc care trebuie efectuate.
De asemenea, actualizările sau modificările planului menţionat anterior vor fi tratate ca o “revizuire” a evaluării pericolelor şi ca o ’’actualizare” a activităţii de prevenire.

Un exemplar actualizat al planului propriu de securitate şi sănătate SSM trebuie să se afle în permanenţă pe şantier pentru a putea fi consultat, la cerere, de către inspectorii de muncă, inspectorii sanitari, membrii comitetului de securitate şi sănătate în muncă sau de reprezentanţii lucrătorilor, cu răspunderi specifice în domeniul SSM .
Pentru a verifica îndeplinirea adecvată a activităţilor de prevenire, planul propriu de sănătate şi securitate actualizat poate fi consultat la cerere de către inspectorii de muncă, inspectorii sanitari, membrii comitetului de securitate şi sănătate în muncă sau de reprezentanţii lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii lucrătorilor.

Pentru a putea fi consultat în diverse situatii, planul de securitate şi sănătate este în permanenţă pe şantier.
Planul propriu de securitate şi sănătate trebuie păstrat la antreprenor 5 ani după recepţia finală a lucrării.
Acesta urmăreşte să contribuie la formarea unei culturi în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă prin completarea legislativă a domeniului securităţii şi sănătăţii în muncă pentru a contribui astfel în măsură mai mare la prevenirea accidentelor de muncă şi bolilor profesionale.

Call Now Button
Cart
  • No products in the cart.